Sunt atat de recunoscatoare.
Uneori cuvintele sunt inutile intr-un context in care simtirea este puternica si una dintre cele mai puternice simtiri este recunostinta pentru ceea ce este.
Citisem zilele trecute ca atunci cand nu ai energie sa faci ce ti-ai propus sa faci, incepe cu o lista de “lucruri” pentru care esti recunoscator. Astfel iti vei gasi resursele de energie pentru a face.
Well, macar atata am putut face si chiar ca am simtit in mine cum creste energia si motivatia. Iar pentru mine motivatie inseamna vointa. Iar cu vointa pot face tot ce mi-am propus.. asa ca .. checked.
Am inceput sa scriu pe lista lucruri mai importante pana la lucruri banale, insa recunostinta nu face diferenta. Nu pot spune sa sunt mai mult sau mai putin recunoscatoare. Cred ca e acelasi lucru ca si cu fericirea. Nu e ca si cum astazi sunt mai mult sau mai putin fericita. Fericirea este. In momentul in care o cantarim probabil este o proiectie care ne face sa ne simtim fericiti; e o stare creata de un factor extern.
Asa ca avem atatea binecuvantari mici sau mari pentru care sa ne simtim recunoscatori. Acesta este poate printre singurele cazuri in care comparatia cu altii ne face constienti de ceea ce avem deja. Ca putem respira, oricat de banal ar parea pentru majoritatea, cred ca am inteles cu totii cat poate fi de important si cat de recunoscatori putem fi ca respiram bine. Sau.. ca respiram.
Ca primim ceva dulce, o floare, pizza, o cafea, un cofraj cu oua, o lamaie bio, un zambet, o vorba: “am incredere in tine”, “se leaga lucrurile deja”, ajutor la reparat masina, ajutor pentru instalat windows-ul, ajutor pentru cumparat domeniu, inchiriat server si creare site, ajutor printr-o discutie inspirationala, pur si simplu prezenta unei prietene sau a unui prieten. Uneori este atat de simplu sa oferim si dificil sa primim. Sau invers. Sau orice alta varianta e potrivita pentru tine. Pe orice parte am fi, putem fi recunoscatori pentru ceea ce se intampla. Este suficient pentru momentul dat. Asteptarile noastre pentru “altceva” vin dintr-o zona de orgoliu, ca daca ar fi “benefice” ar genera actiune pe mai departe, iar nu deznadejde.
Cand oferim, orice am fi capabili sa oferim, tot cu recunostinta sa fim, pentru ca avem ce oferi. Iar cand nu avem si totusi oferim, sa fim recunoscatori ca s-a creat spre a oferi. Exemplu simplu: esti trist si vine o persoana draga langa tine. Si din drag pentru aceasta persoana faci cumva si i se schimba starea in mai bine. Fara sa ai intentia sau fara sa vrei, si tie in mod automat ti se va schimba starea in .. mai bine. Nu ai avut, insa oferind, ai. Poti inlocui tristetea cu orice vrei; procesul este acelasi. Am citit despre acest lucru la Nicolae Steinhart si mi-a luat ceva pana sa integrez, insa acum simt ca asa este. Si am vazut ca asa se intampla cand intentia din spate este iubirea.
Si acum, sunt atat de recunoscatoare ca am transpus gandurile in cuvinte, iar cuvintele intr-un modest articol sau ce sunt randurile de mai sus, ca nici nu stiu prin ce forma sa le definesc. In ce fel ar conta asta?
Si sunt recunoscatoare ca ai ajuns si pana aici cu cititul. Iti multumesc!
Nu sunt eu cea care sa dea teme, insa top of mind… fiind recunoscator sau recunoscatoare pentru astazi, ce pui pe lista ta de recunostinta?